Yahoo! a dat în judecată Facebook în legătură cu 10 patente privind anumite metode şi sisteme de advertising online, informează presa americană. Procesul marchează, astfel, prima mare bătălie dintre cei doi giganţi tehnologici în zona social media.

"Întregul model de reţea socială al Facebook, care permite userilor să-şi creeze profile şi să se interconenteze la nivel personal sau de business e bazat pe tehnologiile de reţelizare socială patentate de noi", susţin cei de la Yahoo!.

La rândul lor, reprezentanţii Facebook s-au declarat deamăgiţi de faptul că responsabilii Yahoo! au ales justiţia pentru rezolvarea litigiilor dintre cele două părţi. Cei de la Facebook sunt cu atât mai afectaţi de decizia foştilor lor parteneri de afaceri cu cât tocmai sunt pe punctul de a lansa o ofertă publică de achiţie de acţiuni în valoare de 5 miliarde de dolari.

Experţii în domeniul drepturilor de autor au fost şocaţi să afle, cercetând culisele acestui proces intentat de Yahoo!, că Facebook nu deţinea, la finele lui 2011, decât 56 de patente, suspect de puţin pentru o mare companie tehnologică.

Aplicaţiile pentru înregistrarea de mărci internaţionale au ajuns în 2011 la cifra-record de 42.270, în creştere cu 6,5% faţă de anul precedent, în ciuda climatului economic neprietenos, anunţă World Intellectual Property Organisation (WIPO). Aplicaţiile pe zona de design au crescut, la rândul lor, cu 5,7, la 2.521.

Mai bine de jumătate dintre aplicaţiile la nivel mondial (57,4%) provin din ţări membre UE: 24.275, incluzând aici şi aplicaţiile de la oficiile din cadrul Uniunii, şi pe cele de la OHIM (Office for Harmonization in the Internal Market). Cererile depuse la OHIM (5.859) le-au depăşit anul trecut pe cele din Germania (5.000), în vreme ce Statele Unite au contribuit la total cu 4.791 de aplicaţii. Cu doar 76 de cereri depuse în 2011, România se află în scădere de 21 de procente, pe locul 38 în lume, potrivit statisticii oferite de WIPO.

Cu 125 de cereri depuse, Novartis (Elveţia) a fost în 2011 firma cea mai activă pe piaţa proprietăţii intelectuale, conform WIPO. Urmează în top Philip Morris (Elveţia), Boehringer Ingelheim Pharma (Germania), Richter Gedeon Nyrt (Ungaria), Nestlé (Elveţia), Philips (Olanda) şi Aktiengesellschaft BMW (Germania).

Până în prezent, recordul absolut al înregistrărilor de mărci pe sistemul de la Madrid este deţinut de Henkel (Germania), cu 2.364!

Comitetul de susţinere a candidaturii Madridului ca gazdă a Jocurilor Olimpice din 2020 se află în aceste zile în centrul unui scandal mediatic de amploare în Spania. Sigla, care a fost dezvăluită publicului la finele lui ianuarie 2012, a fost imediat acuzată de plagiat de către firma Macaisa, care produce mascote gay.

"Structura desenului şi culorile sunt identice cu cele ale figurinelor noastre", au acuzat reprezentanţii societăţii. Aceştia au ţinut să clarifice că nu vor să se pună pe poziţii de război cu comitetul de organizare de la Madrid, ci doar vor să fie clar faptul că logotipul candidaturii capitalei Spaniei este o copie. Macaisa, care lucrează în parteneriat cu Federaţia Gay & Lesbians, produce mascotele gay din dorinţa de a schimba percepţia actuală asupra gay-lor, văzuţi ca "nişte tineri musculoşi".

Poziţia celor de la Macaisa nu este singura problemă ridicată în privinţa logo-ului. Peste cele cinci degete închise sub forma unui pumn, organizatorii au aplicat textul "M20", prescurtarea de la "Madrid 2020". Numai că mulţi dintre privitori confundă, datorită soluţiei creative propuse de designerul proiectului, "M20" cu "20020", un an prea îndepărtat pentru orgoliul nemăsurat al madrilenilor de a organiza în premieră o ediţie a Jocurilor Olimpice de vară.

Luis Peiret, designerul care a realizat sigla în valoare de 6.000 de euro, susţine că s-a inspirat în conceperea ei de la celebra Puerta de Alcalá, unul dintre simbolurile arhitecturale ale Madridului.

Iosif Mbeh, un designer de modă din New York, a depus recent la Oficiul American pentru Brevete şi Mărci (United States Patent and Trademark Office) o cerere de înregistrare de marcă pentru "Blue Ivy Carter NYC". Înregistrarea nu părea să fie câtuşi de puţin o coincidenţă, câtă vreme fiica celebrilor Jay-Z şi Beyonce, pe nume tocmai Blue Ivy Carter, s-a născut cu doar 4 zile înainte de data depunerii cererii. Mai mult decât atât, designerul depusese cererea pentru categoria de produse "sugar, copil mic şi îmbrăcăminte pentru copii".

În cererea sa înaintată la United States Patent and Trademark Office, Mbeh declara că a folosit denumirea încă de pe 9 ianuarie 2012, la 2 zile după ce s-a născut Blue Ivy Carter şi îşi susţine depoziţia cu logoul "Blue Ivy Carter NYC" şi cu fotografii ale unor articole de îmbrăcăminte pentru copii.

Conform mai multor surse citate de presa americană, cererea a fost depusă fără permisiunea celebrilor părinţi ai lui Blue Ivy Carter, în încercarea vădită de a câştiga notorietate de pe urma naşterii fiicei mediatizatului cuplu de cântăreţi din Statele Unite. După ce un avocat al United States Patent and Trademark Office a fost trimis la Iosif Mbeh pentru a-i cere mai multe amănunte legate de aplicaţia sa, designerul a renunţat de cererea de înregistrare. Chiar şi aşa, o altă cerere care conţine numele fetiţei lui Beyonce, "Blue Ivy Carter Glory IV", depusă de o firmă cu sediul în Queens, aşteaptă un răspuns de la United States Patent and Trademark Office.

Deşi procedura de înregistrare durează mult şi poate fi relativ costisitoare, mai ales pentru o afacere aflată la început, îl scuteşte pe omul de afaceri de multe cheltuieli şi probleme ulterioare, explică expertul Mark to Mark Magda Bolintineanu.

„Închipuiţi-vă numai cât se investeşte, de regulă, într-o afacere pentru ca publicul-ţintă să cunoască şi să aprecieze o anumită denumire/semn, pentru ca apoi, brusc, proprietarul să se trezească notificat în legătură cu încetarea utilizării denumirii comerciale / semnului grafic, deoarece aduce atingere unei mărci anterior înregistrate. Costă mai mult chiar decât înregistrarea unei mărci. Plus că, pe lângă acest cost material, riscul cel mare e cel al pierderii încrederii clienţilor în produsul/serviciul oferit“, continuă consultantul Mark to Mark, în interviul acordat revistei "Cariere".

Cea mai mare provocare pentru client este ca el să fie creativ, să găsească o denumire/siglă puternice, distinctive, care să poată fi înregistrate cu succes, iar ulterior marca să poată fi uşor de apărat în condiţiile unei concurenţe teribile care există pe orice domeniu, este concluzia Magdei Bolintineanu, preluată şi în titlul articolului semnat de Loreta Popa.

CITEŞTE MAI MULT:
Articolul, pe larg, din revista "Cariere".